PROIECTUL

Conform Sistemului de Informare privind Biodiversitatea pentru Europa, flora Europei cuprinde 20-25.000 de specii, iar zonele cu cea mai mare bogăție de plante se află în regiunea mediteraneană. Educația cu privire la importanța biodiversității plantelor pentru a conserva ecosistemele naturale și a lupta împotriva schimbărilor climatice este crucială pentru a îndeplini obiectivele strategiei UE privind biodiversitatea. În prezent, ne confruntăm cu o pierdere a biodiversității la nivel global, iar acest lucru este valabil și pentru partenerii implicați în acest proiect, care sunt cu toții bogați în ceea ce privește biodiversitatea vegetală. Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii,  bazându-se pe Lista Roșie a speciilor, raportează că procentul de specii de plante vasculare aflate în pericol este de 12% în Grecia, 10% în Italia și 6% în Franța.

În ITALIA, principala problemă care pune serios în pericol diversitatea italiană în ceea ce privește flora și fauna este introducerea a zeci de specii din alte țări. În mod similar, bogata biodiversitate vegetală din GRECIA este amenințată de speciile străine invazive introduse în mod intenționat sau accidental, precum și de poluare.

În FRANȚA, pierderea, fragmentarea și degradarea habitatelor sunt cele mai importante amenințări la nivel european care apar pentru specii.

Biodiversitatea ROMÂNIEI se confruntă cu numeroase riscuri în nord-estul țării din cauza poluării, a pescuitului și a vânătorii. Există o slabă conștientizare în ceea ce privește gestionarea deșeurilor, iar deșeurile umane ajung pe malurile râurilor și în păduri, punând în pericol multe specii.

În SERBIA, se estimează că aproximativ 60% din speciile de plante endemice sunt în pericol din diferite motive. Scăderea biodiversității este direct atribuită unei pierderi substanțiale a habitatului natural din cauza extinderii agriculturii (în special în câmpiile panonice) și a drenajului mlaștinilor.

Pierderea biodiversității în CROAȚIA este cauzată în principal de pierderea și fragmentarea habitatelor din cauza activităților umane (cum ar fi activitatea agricolă și dezvoltarea infrastructurii) și a succesiunii proceselor naturale (în special pe terenurile agricole abandonate).

Situația descrisă evidențiază modul în care resurse și servicii suplimentare de monitorizare ar fi benefice pentru extinderea datelor și a bazei de cunoștințe despre specii. Monitorizarea speciilor pe cale de dispariție, dincolo de contribuția la cercetarea științifică, are, de asemenea, un impact asupra grupurilor țintă ale proiectului în ceea ce privește înțelegerea gravității și a consecințelor pierderii biodiversității.

Deși biodiversitatea este studiată în programa școlară prin intermediul orelor de geografie și de științe, educația de mediu nu este predată ca materie propriu-zisă, fiind uneori o materie opțională care lasă la latitudinea profesorilor să decidă ce să predea. Prin urmare, este necesar să se stabilească o legătură între conceptele științifice și subiectele ample, cum ar fi efectele schimbărilor climatice, și o continuă formare profesională a cadrelor didactice este esențială pentru a integra educația pentru durabilitate în programele școlare.

Proiectul își propune:

 

  • Crearea unei noi metodologii de învățare prin serviciul în folosul comunității pentru școlile gimnaziale/liceale, orientată spre monitorizarea și protecția biodiversității vegetale locale.
  • Să formeze profesori, personal școlar și lideri cu privire la metodologia de service-learning (învățare prin servicii în folosul comunității) aplicată pentru monitorizarea biodiversității vegetale, oferindu-le o nouă oportunitate pedagogică elevilor, care se va dovedi benefică pentru comunitate în general.
  • Creșterea procentului de medii vegetale europene monitorizate efectiv în mod regulat.
  • Promovarea unui nou model de inițiativă cetățenească la nivel local dedicată biodiversității plantelor, realizată de școli.
  • Îmbunătățirea calității învățării STEM pentru elevii din școlile gimnaziale/liceale prin proiecte inovatoare.
  • Corelarea programelor și a obiectivelor de învățare ale elevilor cu nevoile reale ale comunității, ceea ce depășește vechea metodă de învățare pasivă, în care elevii doar primesc informații de la profesori, fără feedback sau aplicații practice.
  • Creșterea angajamentului și a participării elevilor, combătând astfel abandonul școlar timpuriu.
  • Promovarea cetățeniei active, a protecției mediului, a incluziunii sociale și a stabilirii unei cooperări structurate pe termen lung între școli și părțile interesate la nivel local.

 

Prin realizarea obiectivelor principale ale proiectului, LEAF va determina, de asemenea:

 

  1. Sprijinirea dezvoltării competențelor de sustenabilitate în conformitate cu Strategia Europeană de Sustenabilitate Cadrul european de competențe în materie de sustenabilitate (GreenComp). Va realiza acest lucru prin intermediul unui proiect inovator și multidisciplinar care promovează implicarea civică și învățarea prin experiență.
  2. Sensibilizarea cu privire la importanța biodiversității și la necesitatea de a proteja natura promovând importanța inițiativelor științifice cetățenești pentru a monitoriza biodiversitatea plantelor. Prin intermediul educației, proiectul își propune să facă din profesori și elevi agenți ai schimbării.
  3. Să ofere profesorilor o oportunitate unică de dezvoltare profesională continuă pentru a îmbunătăți abilitățile lor în utilizarea unor abordări didactice inovatoare și multidisciplinare.

GRUPUL ȚINTĂ DIRECT prevăzut pentru proiectul LEAF sunt cadrele didactice din învățământul gimnazial/liceal care se ocupă de biodiversitate și studii de mediu, care vor beneficia de o oportunitate inovatoare de dezvoltare profesională continuă (DPC). Rolul profesorului se extinde și devine tot mai solicitant, deoarece se așteaptă ca aceștia să utilizeze o mare varietate de metode, instrumente și abordări și să le adapteze la nevoilor elevilor. De asemenea, aceștia trebuie să aibă competențe și abilitățile necesare pentru a crea un mediu pozitiv în clasă și pentru a lucra în colaborare cu alte părți interesate din cadrul și din afara școlii pentru a oferi sprijin în timp util elevilor.

Principalele GRUPURI ȚINTĂ INDIRECTE sunt elevii. Învățământul gimnazial/liceal este văzut ca o etapă foarte delicată în procesul de creștere, trecând de la adolescență la vârsta adultă. Programele educației prin servicii în folosul comunității facilitează această tranziție generând abilități interpersonale, abilități de rezolvare a problemelor, inițiativă și cetățenie activă, raționament etic, precum și înțelegere socială și politică. În plus, se încurajează dobândirea abilităților de învățare pe tot parcursul vieții, respectiv motivația și autoreglarea pentru studiu.

PĂRȚILE INTERESATE

PERSONALUL ȘCOLAR: prin expunerea la proiecte practice de sustenabilitate în cadrul școlii și la nivel local, personalul școlii va fi informat cu privire la inițiativele școlii privind sustenabilitatea mediului  și invitat să participe, în vederea abordării sustenabilității la nivelul întregii școli, care va vedea implicarea întregului personal.

PĂRINȚII: familiile elevilor vor conștientiza importanța protejării mediului prin comportamentul lor zilnic.

COMUNITATEA LOCALĂ: educația prin servicii în folosul comunității va presupune atingerea societății civile, a administrațiilor publice, sectorului industrial și sectorului non-profit. Acest lucru va îmbunătăți și va consolida relația dintre școli și comunitate, contribuind la transformarea școlilor în „organizații de învățare deschisă”.

LEAF își propune să valorifice metodologiile „service learning” (SL) și „citizen science” și să le aplice în școlile gimnaziale/liceale, cu scopul de a implica elevii în monitorizarea biodiversității plantelor locale. SL înseamnă a crea o legătură între obiectivele de învățare ale elevilor și nevoile reale din comunității, scoțând astfel literalmente învățarea din sălile de clasă și ducând-o în viața reală.

SL diferă de serviciul comunitar pentru că nu este sporadic sau făcut pe bază de voluntariat, ci sistematic și inclus în programa școlară, dezvoltat într-o relație strânsă și pe termen lung cu părțile interesate ale comunității.

Pentru a aborda probleme complexe de sustenabilitate, inclusiv conservarea biodiversității, sustenabilitatea trebuie să fie integrată în educație în interiorul și în afara sălii de clasă pentru a educa elevii să fie catalizatori ai schimbării, care sunt dispuși să demareze inițiative în favoarea societății și să își asume responsabilități față de planetă.

Pentru a face acest lucru în mod adecvat, formarea cadrelor didactice este extrem de importantă, prin urmare, profesorii din învățământul gimnazial/liceal au fost aleși ca principal grup țintă al proiectului. Contactul cu natura generează o serie de beneficii pozitive pentru învățare și sănătate.

Howard Gardner a identificat nouă inteligență multiplă, inclusiv o „inteligență naturalistă”. Cei care posedă această ultimă inteligență învață cel mai bine atunci când sunt implicați în experimentarea, colectarea sau analizarea unui element din natură sau în strânsă legătură cu natura, și, prin urmare, învață mai mult prin faptul că sunt în exterior/în aer liber. În plus, există beneficii pentru sănătatea fizică în urma contactului cu natura și a jocului natural, inclusiv reducerea efectelor obezității infantile, precum și îmbunătățirea sănătății mentale și a bunăstării emoționale.

Prin urmare, proiectul va oferi profesorilor o metodologie inovatoare pentru a aborda o temă, biodiversitatea, care poate genera beneficii pentru elevi atât în ceea ce privește învățarea, cât și bunăstarea generală.

În plus, așa cum au demonstrat mișcările globale, precum cele ale celor de la „Fridays for Future” și alte mișcări de tineret care au acționat în ultimii 3 ani, problemele legate de protecția mediului și de lupta împotriva schimbărilor climatice reprezintă o mare preocupare pentru generațiile tinere, care doresc să aibă instrumente pentru a acționa concret. Având un impact asupra elevilor, proiectul va ajunge și la familiile acestora, care pot fi sensibilizate cu privire la importanța educației prin servicii în folosul comunității și la necesitatea de a proteja biodiversitatea.

Acest proiect a fost cofinanțat cu sprijinul Comisiei Europene. Prezenta comunicare reflectă numai punctul de vedere al autorului, iar Comisia nu poate fi considerată responsabilă pentru utilizările date informațiilor conținute în aceasta.

Numărul proiectului: 2022-1-RO01-KA220-SCH-000086884

Urmăriţi-ne

Developed by IGNIS