{"id":927,"date":"2023-05-09T16:22:46","date_gmt":"2023-05-09T16:22:46","guid":{"rendered":"https:\/\/leafbiodiversity.eu\/danube-deltas-biodiversity\/"},"modified":"2023-10-19T09:11:35","modified_gmt":"2023-10-19T09:11:35","slug":"danube-deltas-biodiversity","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/leafbiodiversity.eu\/ro\/danube-deltas-biodiversity\/","title":{"rendered":"Biodiversitatea din Delta Dun\u0103rii"},"content":{"rendered":"<p>[et_pb_section fb_built=&#8221;1&#8243; admin_label=&#8221;section&#8221; _builder_version=&#8221;4.16&#8243; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][et_pb_row admin_label=&#8221;row&#8221; _builder_version=&#8221;4.16&#8243; background_size=&#8221;initial&#8221; background_position=&#8221;top_left&#8221; background_repeat=&#8221;repeat&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][et_pb_column type=&#8221;4_4&#8243; _builder_version=&#8221;4.16&#8243; custom_padding=&#8221;|||&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221; custom_padding__hover=&#8221;|||&#8221;][et_pb_text admin_label=&#8221;Text&#8221; _builder_version=&#8221;4.21.0&#8243; background_size=&#8221;initial&#8221; background_position=&#8221;top_left&#8221; background_repeat=&#8221;repeat&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;]<\/p>\n<p>Apele Dun\u0103rii, care se vars\u0103 \u00een Marea Neagr\u0103, formeaz\u0103 cea mai mare \u0219i mai bine conservat\u0103 zon\u0103 de delt\u0103 a Europei. Delta Dun\u0103rii g\u0103zduie\u0219te peste 300 de specii de p\u0103s\u0103ri, precum \u0219i 45 de specii de pe\u0219ti de ap\u0103 dulce \u00een numeroasele sale lacuri \u0219i mla\u0219tini.<\/p>\n<p><span>P\u0103s\u0103ri din \u0219ase dintre cele mai importante ecoregiuni ale lumii, inclusiv din zona mongol\u0103, arctic\u0103 \u0219i siberian\u0103, sunt atrase de Delta Dun\u0103rii. Aproximativ 320 de specii de p\u0103s\u0103ri &#8211; dintre care 166 sunt migratoare \u0219i 159 sunt sunt specii care \u00ee\u0219i depun ou\u0103le &#8211; pot fi \u00eent\u00e2lnite \u00een delt\u0103 pe tot parcursul verii. Lebede, ra\u021be s\u0103lbatice, r\u0103\u021bu\u0219te \u0219i alte specii care totalizeaz\u0103 peste un milion de exemplare ierneaz\u0103 aici. Plancton, viermi, molu\u0219te, larve, bure\u021bi \u0219i o varietate de specii de pe\u0219ti, printre care crap, \u0219tiuc\u0103, biban, \u0219al\u0103u \u0219i pe\u0219te de ap\u0103 dulce, sturioni de ap\u0103 dulce, sunt abundente \u00een acest ecosistem.<\/span><\/p>\n<p>Delta Dun\u0103rii este renumit\u0103 pentru diversitatea \u0219i popula\u021bia abundent\u0103 de p\u0103s\u0103ri, dintre care unele sunt extrem de pu\u021bin frecvente. Cormoranul pigmeu, heronul purpuriu, ra\u021ba ciufulit\u0103, ra\u021ba cu creast\u0103 ro\u0219ie, ra\u021b\u0103 s\u0103lbatic\u0103, g\u00e2sca cenu\u0219ie, egreta mare alb\u0103, egreta mic\u0103, spatula eurasiatic\u0103, pelicanul mare alb, pelicanul dalma\u021bian, leb\u0103da mut\u0103 \u0219i ibisul lucios sunt printre cele mai importante.<\/p>\n<p><span>Vastele p\u0103duri de s\u0103lcii, care odinioar\u0103 acopereau terenul dur al deltei,\u00a0 au fost aproape<\/span><span>complet \u00eendep\u0103rtate \u0219i \u00eenlocuite cu plopi canadieni. Micile cr\u00e2nguri de s\u0103lcii (Salix alba, <\/span><span>Salix fragilis, Salix purpurea, Salix pentandra, Salix triandra, etc.) combinate cu plop alb mai pot fi \u00eenc\u0103 g\u0103site pe malurile r\u00e2urilor care au fost l\u0103sate \u00een starea lor natural\u0103 (Populus alba). Ocazional, se mai \u00eent\u00e2lnesc s\u0103lciile de-a lungul bra\u021belor \u0219i canalelor mai mari ale Dun\u0103rii form\u00e2nd adev\u0103rate pasaje. P\u0103duri mixte de stejar(Quercus robur, Quercus pedunculiflora), al\u021bi arbori (Fraxinus pallisiae, Ulmus foliaceae, Populus tremula), \u0219i arbu\u0219ti pot fi g\u0103site pe digurile de la Letea \u0219i araorman (Prunus spinosa, Crataegus monogyna, Rosa canina, Berberis vulgaris etc.).<\/span><\/p>\n<p><span>\u00cen plus, pe dunele de nisip se g\u0103sesc vi\u021b\u0103-de-vie (Vitis sylvestris, Hedera helix, Humulus lupulus \u0219i <\/span><span>Periploca graeca, care pot cre\u0219te p\u00e2n\u0103 la 25 de metri \u00een lungime). \u00cen special \u00een depresiunile dintre dunele de nisip de pe digul de la Letea, cresc aceste p\u0103duri cu aspect ciudat cunoscute sub numele de hasmace. Vipera de paji\u0219te, vulturul pesc\u0103resc, bufni\u021ba de acvil\u0103 eurasiatic\u0103 \u0219i alte animale alc\u0103tuiesc fauna acestei zone.<\/span>\u00a0<\/p>\n<p><span style=\"font-weight: 400;\">#leafbiodiversity<\/span><\/p>\n<p><span style=\"font-weight: 400;\">#biodiversity<\/span><\/p>\n<p><span style=\"font-weight: 400;\">#leafproject<\/span><\/p>\n<p><span style=\"font-weight: 400;\">#ErasmusPlus<\/span><\/p>\n<p><span style=\"font-weight: 400;\">#teachereducation<\/span><\/p>\n<p><span style=\"font-weight: 400;\">#diversity<\/span><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><span>Men\u021bioneaz\u0103-ne de fiecare dat\u0103 c\u00e2nd ai ocazia s\u0103 ar\u0103\u021bi c\u0103 biodiversitatea conteaz\u0103 pentru tine!<\/span><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><span style=\"font-weight: 400;\">#energies2050<\/span><\/p>\n<p><span style=\"font-weight: 400;\">#dlearn<\/span><\/p>\n<p><span style=\"font-weight: 400;\">#MihaiEminescu<\/span><\/p>\n<p><span style=\"font-weight: 400;\">#platonschools<\/span><\/p>\n<p><span style=\"font-weight: 400;\">#LinkGroup<\/span><\/p>\n<p><span style=\"font-weight: 400;\">#udrugaroditeljakorakpokorak<\/span><\/p>\n<p>[\/et_pb_text][\/et_pb_column][\/et_pb_row][\/et_pb_section]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Apele Dun\u0103rii, care se vars\u0103 \u00een Marea Neagr\u0103, formeaz\u0103 cea mai mare \u0219i mai bine conservat\u0103 zon\u0103 de delt\u0103 a Europei. Delta Dun\u0103rii g\u0103zduie\u0219te peste 300 de specii de p\u0103s\u0103ri, precum \u0219i 45 de specii de pe\u0219ti de ap\u0103 dulce \u00een numeroasele sale lacuri \u0219i mla\u0219tini. P\u0103s\u0103ri din \u0219ase dintre cele mai importante ecoregiuni ale [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":805,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_et_pb_use_builder":"on","_et_pb_old_content":"","_et_gb_content_width":"","footnotes":""},"categories":[46],"tags":[],"class_list":["post-927","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-news-ro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/leafbiodiversity.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/927","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/leafbiodiversity.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/leafbiodiversity.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/leafbiodiversity.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/leafbiodiversity.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=927"}],"version-history":[{"count":13,"href":"https:\/\/leafbiodiversity.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/927\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1376,"href":"https:\/\/leafbiodiversity.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/927\/revisions\/1376"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/leafbiodiversity.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/805"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/leafbiodiversity.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=927"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/leafbiodiversity.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=927"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/leafbiodiversity.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=927"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}